jump to navigation

Evaziune sau patriotism? noiembrie 11, 2010

Posted by Administrator in Uncategorized.
add a comment

      Toate societățile comerciale din Starchiojd merg pe „zero”. De ani de zile nu înregistrează profit sau înregistrează  unul foarte mic. Se deduce că: ori sunt patrioți și mențin firmele de „amorul artei”, ori „trag fiscul în piept”. Dacă o firmă nu are profit timp de 10 ani atunci: ori patronul a murit ori trăiește bine. Iată evoluțiile financiare ale societăților comerciale din Starchiojd: http://www.totalfirme.com/cauta.php?nume=&cui=&regcom=&judet=PRAHOVA&localitate=STARCHIOJD&strada=&domeniu=&cautasiindetaliicaen=da&produs=&cautasiindetaliiprodus=da&nrangajati=ge&nrangajatival=&profitnet=ge&profitnetval=&venituri=ge&veniturival=&cheltuieli=ge&cheltuielival=&x=49&y=23

Reclame

Starchiojd – potențial turistic! februarie 21, 2010

Posted by Administrator in Uncategorized.
add a comment

Potenţialul turistic al acestor meleaguri este complex şi a fost apreciat şi ilustrat chiar şi de Alexandru Vlahuţă în „România pitorească”: „… În depărtare, cât gonesc ochii se desfac podişuri verzi, plaiuri luminoase ce se lasă în cascade pe stepenele munţilor, peste satele răzleţite pe văi, târle de oi se zăresc pe sub poalele codrilor, mori şi herăstraie de-a lungul apelor (…) departe în zări se desluşesc cătunele împrăştiate pe încheieturile măgurilor, întinsele obraţii ale Chiojdului-din-Bâsca, sat mare de moşneni cuprinşi, ale căror livezi şi islazuri pornesc din pajerea hotarului şi merg una până hăt în pripoarele Nehoiului, aproape de apa Buzăului”. Potenţialul reliefului se constituie din culmi deluroase rotunjite şi din văi pitoreşti cu caracter radiar divergent faţă de Masivul Monteoru ce domină localitatea în partea ei nord nord estică. Comuna Chiojdu este avantajată şi de apropierea faţă de zona montană a Carpaţilor de Curbură, mai precis, faţă de Munţii Buzăului (culmi paralele cu orientare nord-sud şi cu forme de relief impresionante: bâtci şi înşeuări largi, suprafeţe de eroziune păstrate în prispa montană exterioară la nivelul culmilor sau al pasurilor de altitudine; umeri de terasă, pinteni montani, forme ale eroziunii diferenţiale). Astfel, deşi nu foarte înalţi (1657 m – M. Siriu), aceşti munţi prezintă un mare grad de atracţie prin varietatea şi lipsa de monotonie a formelor de relief specifice flişului paleogen. Potenţialul hidrografic se bazează pe apele curgătoare cu văi adâncite, divers orientate şi meandrate în depozitele sedimentare mai noi între care se evidenţiază Pârâul Preseaca, Pârâul Bâsca fără Cale (conform unui studiu hidrologic efectuat în anul 2000, apele curgătoare din această zonă au în cursul superior un grad de mineralizare şi de oxigenare a apei precum şi un conţinut în nutrienţi care le situează în categoria I); pe apele freatice cu o mare bogăţie în depozitele de terasă şi la baza versanţilor printre care se disting izvoare cantonate între orizonturi argiloase cu proprietăţi organoleptice deosebite şi mai ales pe apele stătătoare reprezentate de lacuri printre care o importanţă deosebită o are Lacul Vulturilor (Lacul fără Fund) din Masivul Mălâia de origine nivală, dar şi Lacul Manta sau lacul de origine antropică pe Bâsca Chiojdului. Nuanţele termice moderate, specifice unui climat de dealuri şi podişuri, precipitaţiile mai sărace vara dar favorabile iarna apariţiei şi menţinerii unui strat de zăpadă cu grosimi moderate, brizele montane la contactul cu Carpaţii, efectele foehnale de primăvară, lipsa unor surse de poluare în zonă fac din Depresiunea Chiojdu o regiune cu un potenţial climatic deosebit, ce s-ar putea constitui ca o staţiune climaterică de interes regional. Vegetaţia şi fauna conţin elemente de atracţie prin speciile deosebite ce se află la intersecţia mai multor zone biogeografice ale României (moesică, pontică). Ochiul turistului este impresionat la vederea pădurilor de o mare varietate şi de un colorit deosebit. Ca urmare a diferenţierii pe altitudine deosebim un subetaj de amestec fag-stejar către depresiuni (450 m) şi un etaj mult mai extins al fagului aflat în amestec cu coniferele la partea superioară. Pe lângă vegetaţia lemnoasă ca o dominantă a peisajului apar pajişti deluroase secundare şi pajişti montane naturale sau secundare în Munţii Buzăului (cu specii floristice multicolore: clopoţel, margaretă, brânduşă, garofiţă etc.). Ca specie endemică ocrotită de lege pe teritoriul României se remarcă tisa_(Taxus_baccata) localizată în sudul masivului Monteoru în cadrul unei arii protejate cu o suprafaţă de 150 ha. Pitorescul locului este întregit de fauna caracteristică pădurii de făgete şi de amestec care include specii de păsări cântătoare cu penaj viu şi colorat (piţigoi, ciocănitoare, mierlă, cuc, cinteză, codobatură, gaiţă, rândunică), păsări răpitoare de zi (uliul cenuşiu) şi de noapte (cucuvea, bufniţă); specii de mamifere (căprioară, cerb carpatin, urs brun, râs – mai ales în zona montană, vulpe, lup, mistreţ cu răspândire mai largă); specii de peşti (păstrăv, lipan, mreană etc.); o mare varietate de insecte, reptile. O parte a rezervaţiei ce protejează relictul faunistic glaciar capra neagră (Rupicapra rupicapra) – recolonizată în Munţii Siriu se află pe teritoriul comunei Chiojdu. Potenţialul socio-cultural, unde se încadrează arhitectura populară; tradiţiile şi obiceiurile legate de sărbătorile religioase, de momentele importante din viaţa omului (naştere, căsătorie, moarte), de activităţile tradiţionale cu caracter ancestral (păstorit – transhumanţă) etc.; târgurile (caracteristice contactului marilor unităţi de relief), nedeile (în Munţii Buzăului); construcţiile cu caracter religios etc. Potenţialul istoric este reprezentat atât de obiective foarte vechi, preistorice situri arheologice aparţinând Culturii Monteoru din epoca bronzului, sau civilizaţiei ostrogote (sec. IV d.Hr.), cruci de piatră din sec. XVIII, cât şi de obiective mai noi cum ar fi Cimitirul Eroilor de la Tabla Buţii (Munţii Siriului), toate acestea atestând continuitatea multimilenară a locuitorilor acestor meleaguri. Potenţialul economic este reprezentat de specificul activităţilor regiunilor rurale deluroase. Depresiunea Chiojdu se încadrează în aria pomicolă de rang I a Subcarpaţilor de Curbură dominată de cultura prunului (culesul prunelor, distilarea ţuicii sunt doua activităţi tradiţionale). Ea se evidenţiază totodată şi ca o zonă importantă de creştere a animalelor (mai ales ovine dar şi bovine) ca urmare a bazei furajere reprezentate de păşuni şi fâneţe întinse, de unde cositul şi strângerea fânului ne apar ca alte două activităţi ce dau specificul locului. Valorificarea potenţialului turistic este insuficientă în prezent. Baza turistică actuală este reprezentată de două unităţi de cazare cu o capacitate mică (fiecare a câte cca 20 locuri) dar totuşi modernizate dispunând de încălzire centrală, de apă caldă curentă şi incluzând bucătărie proprie; de unităţi de alimentare mici, proprietate privată, modernizate în mare parte şi bine aprovizionate şi chiar de o piaţă inclusă târgului săptămânal; de un dispensar, două cabinete medicale particulare, o farmacie umană precum şi farmacie veterinară. În plus, putem adăuga şi posibilitatea achiziţionării direct din gospodăriile locuitorilor comunei a produselor alimentare proaspete şi sănătoase: brânză, lapte, urdă, ouă, carne, fructe, legume, ţuică etc. Infrastructura de transport este reprezentată în principal de reţeaua rutieră,parţial modernizată: drumul judeţean DJ 102L care face legătura între DN 10 (Buzău – Braşov) şi DJ 1A (Ploieşti – Vălenii de Munte – Braşov), drumul judeţean DJ 103P (Chiojdu – Bâsca Chiojdului – Nehoiu) precum şi de alte cinci drumuri comunale: DC 58 spre satul Poeniţele, DC 57 spre satul Cătiaşu, DC 63 spre satul Plescioara, DC 210 spre zona Răchiţi din Bîsca Chiojdului şi DC 209 spre Vârful Mălâia din Munţii Siriului. Reţeaua feroviară este mai puţin reprezentată în zonă. În prezentexistă câteva societăţi private de transport persoane care asigură legături spre Buzău, Bucureşti, Braşov, Ploieşti, Pătârlagele. Începând cu luna august 2004 a început exploatarea reţelei de distribuţie a apei potabile în satele Chiojdu, Bâsca Chiojdului şi Lera. Această importantă lucrare a fost realizată cu fonduri obţinute printr-un proiect SAPARD. Reţeaua de canalizare a fost dată în folosinţă recent. În comună nu există reţea de alimentare cu gaze. Reţeaua electrică precum şi cea de telefonie, inclusiv cea de telefonie mobilă, sunt bine reprezentate. De asemenea, în comună există o firmă care distribuie programe de televiziune prin cablu. Accesul în comuna Chiojdu se face pe drumul judeţean DJ 102L (prin Lera) care vine dinspre Bâscenii de Sus şi se continuă spre Starchiojd. Din acest drum, chiar la intrarea în satul Chiojdu, începe drumul judeţean DJ 103P care străbate satul Chiojdu, continuă prin satul Bâsca Chiojdului şi ajunge prin Preseacă în localitatea Nehoiu. Către satul Poeniţele se ajunge urmând drumul comunal DC 58 pornind din centrul satului Chiojdu, pe lângă Grădiniţă (şcoala veche). Satul Cătiaşu este legat de satul de reşedinţă prin drumul comunal DC 57 care porneşte de la confluenţa pârâului Bâsca Chiojdului cu izvorul Păcurii. Drumul comunal DC 63 face legătura cu satul Plescioara. Pe teritoriul comunei Chiojdu se mai gasesc alte două drumuri comunale: DC 210 si DC 209. Primul către zona Răchiţi din satul Bâsca Chiojdului iar cel de-al doilea leagă DJ 103P cu Vârful Mălâia din Munţii Siriului.

Comuna Starchiojd! ianuarie 16, 2010

Posted by Administrator in Uncategorized.
Tags: , ,
add a comment

 Comuna Starchiojd are potențial turistic!

Hello world! ianuarie 8, 2010

Posted by Administrator in Uncategorized.
1 comment so far

Welcome to WordPress.com. This is your first post. Edit or delete it and start blogging!